Arhivele categoriei: Fonduri UE

Europa creativă

„Europa creativă” este programul Uniunii Europene pentru sectoarele culturale și creative. Acest program oferă 1,46 miliarde de euro în decurs de șapte ani (2014-2020), pentru a consolida sectoarele culturale și creative din Europa.

creative-europe-leaflet_en
De ce Europa Creativă?

Sectoarele culturale și creative întruchipează patrimoniul cultural extrem de bogat și divers al Europei și contribuie la dezvoltarea societăților noastre. Aceste sectoare joacă un rol important în economia europeană și ajută la generarea creșterii economice și a locurilor de muncă.

Continuă să citești

Bugetul Uniunii Europene

Bugetul UE este orientat în special către domenii în care finanțarea europeană poate aduce schimbări reale.

El finanțează ceea ce nu ar finanța bugetele naționale sau ceea ce ar fi mai costisitor pentru acestea. Multe dintre realizările UE nu ar fi fost posibile fără un buget comun.

Existența unui buget european ne permite să abordăm provocările comune într‑un mod eficient, ceea ce nu ar fi posibil dacă cele 28 de state membre ar acționa pe cont propriu.

Aproximativ 94 % din bugetul UE se alocă proiectelor derulate în statele membre și în afara acestora.

În raport cu responsabilitățile care îi revin, bugetul de care dispune UE este relativ mic. Acesta reprezintă aproximativ 1% din venitul național brut (VNB) al UE, în timp ce bugetele naționale ale statelor membre reprezintă aproximativ 44 %.

Bugetul UE versus bugetele naționale

Bugetul UE este, în primul rând, un buget de investiții. El reunește resursele statelor membre și creează economii de scară.

Finanțează acțiunile pe care statele membre le pot susține mai eficient lucrând împreună (în domeniul energiei, transportului, tehnologiilor informației și comunicațiilor, schimbărilor climatice și cercetării).

Bugetul UE finanțează și proiecte de investiții care altfel nu ar putea fi realizate. În unele țări, este practic singura sursă de investiții în infrastructură.

Bugetul UE poate fi folosit și pentru a garanta împrumuturi către statele membre care se confruntă cu dificultăți economice.

Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul european nu finanțează cheltuielile din domeniul apărării sau protecția socială. De asemenea, nu susține funcționarea școlilor sau activitățile poliției, așa cum fac bugetele naționale.

Gestionarea bugetului UE

Bugetul UE trebuie să fie întotdeauna în echilibru, de aceea nu înregistrează niciodată niciun deficit, nu acumulează datorii, iar cheltuielile nu depășesc încasările.

Bugetul anual trebuie să se conformeze și unui plan bugetar pe termen lung (cadrul financiar multianual).

Cadrul financiar multianual (CFM)

Principalele priorități politice, deci și bugetare, ale bugetului UE sunt planificate pe cel puțin 5 ani (de regulă 7 ani).

Cadrul financiar multianual:

• stabilește limite anuale maxime pentru cheltuielile UE (așa‑numitele plafoane);

• este organizat în mai multe domenii politice (numite capitole).

Pentru fiecare domeniu bugetar (capitol de cheltuieli), finanțarea este oferită în special prin diverse programe (cum ar fi Erasmus+, în domeniul educației sau LIFE, în domeniul protecției mediului) sau fonduri (de exemplu, fondul de coeziune, destinat regiunilor mai sărace din statele membre).

CFM transpune prioritățile politice stabilite de UE și de statele membre în termeni financiari și juridici.

CFM nu se confundă cu bugetul UE.

Este un instrument de planificare și o garanție a predictibilității cheltuielilor UE. Fiecare buget anual este adoptat în limitele acestui cadru și se situează, de obicei, sub plafoanele de cheltuieli prevăzute în CFM, păstrând o anumită marjă pentru a face față unor nevoi neprevăzute. Plafoanele CFM pot fi comparate cu limitele unui card de credit pe o perioadă de un an.

Sursa: Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Buget, Comisia Europeană, Direcția Generală Comunicare Publicații, Bruxelles, 2014