Potrivit articolului B din Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene (1992), obiectivele Uniunii sunt atinse cu respectarea principiului subsidiarității, așa cum este definit la articolul 3B din Tratatul privind constituirea Comunității Europene.

În conformitate cu prevederile acestui articol, Comunitatea acționează în limitele competențelor care îi sunt conferite și a obiectivelor care îi sunt atribuite prin tratatul susmenționat.

În domeniile care nu aparțin competenței sale exclusive, Comunitatea nu intervine conform principiului subsidiarității decât dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii respective nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere dimensiunea sau efectele acțiunii, aceasta ar fi mai bine realizată la nivel comunitar.

Acțiunea Comunității nu excede ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor tratatului.