Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) este versiunea consolidată a Tratatului de instituire a Comunității Europene, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona.
La rândul său, Tratatul de instituire a Comunității Europene este versiunea Tratatului de instituire a Comunității Economice Europene semnat la Roma, pe data de 25 martie 1957, astfel cum a fost modificat succesiv, prin Tratatele de la Maastricht (1992), Amsterdam (1997) și Nisa (2002).
Versiunea consolidată a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, incluzând modificările aduse prin Tratatul de la Lisabona, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 115 din 09 mai 2008.
Intrarea în vigoare a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene
Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, a intrat în vigoare cu data de 1 decembrie 2009, prin intrarea in vigoare a tratatului modificator.
Structura TFUE
Tratatul este structurat pe șapte părți, astfel:
Partea I – Principiile (art. 1-17)
Partea a doua – Nediscriminarea și cetățenia Uniunii (art. 18-25)
Partea a treia – Politicile și acțiunile interne ale Uniunii (art.26-197)
Partea a patra – Asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări (art.198-204)
Partea a cincea – Acțiunea externă a Uniunii (art.205-222)
Partea a șasea – Dispoziții instituționale și financiare (art.223-334)
Partea a șaptea – Dispoziții generale și finale (art.335-358).
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene organizează funcționarea Uniunii și stabilește domeniile, limitele și condițiile exercitării competențelor sale.
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană reprezintă tratatele pe care se întemeiază Uniunea. Aceste două tratate au aceeași valoare juridică.